Recenzie: Dragostea mea mi-a dăruit- 12 povestiri romantice pentru a te îndrăgosti

RECENZIE:

        Am început ziua de miercuri într-un mod de-a dreptul magic: ningea foarte frumos afară și, chiar dacă nu a venit deja Crăciunul, nu m-am putut abține și am cules de pe raft cartea Dragostea mea mi-a dăruit. Căldura poveștilor din această carte m-a făcut să uit de frigul de afară, însă am simțit emoția primei zăpezi, fiorii dragostei, magia, momentele fericite și bunătate. Autorii au creat povești minunate; unele mi-au așternut un zâmbet pe chip, altele m-au intrigat. M-am surprins în diferite ipostaze și am avut momente în care zâmbeam cu gura până la urechi. E clar! Zăpada de afară, această carte ce miroase a sărbători, o cafea bună și un spațiu călduros au transformat ziua de miercuri într-una fantastică.
        Am recunoscut numele unor autori din această carte, le citesem anumite romane și eram convinsă că mă vor uimi într-un mod plăcut. Stilul lor s-a regăsit, așa cum era normal, în poveștile acestea, ceea ce mi-a alimentat entuziasmul. Pe de o parte, sunt autori, precum Rainbow Rowell, ce te cucersc de la prima carte și îți dorești să citești fiecare roman pe care îl scriu. Dulceața simplă întâlnită în Fangirl sau Elinor&Park, am găsit-o și în Dragostea mea mi-a dăruit. Pe de altă parte, sunt autori pe care abia i-am descoperit și îmi pare rău pentru asta, deoarece au un stil aparte.
        Aș vrea să discut despre fiecare poveste în parte, dar asta înseamnă că nu m-aș opri din scris, iar voi ați ofta prelung. În schimb, o să vă spun care sunt poveștile mele preferate  și de cine au fost scrise. Nu am de gând să le aranjez într-un top al celor mai drăguțe, toate au ceva special, numai că unele mi-au plăcut în mod deosebit. Nu am căutat perfecțiune, nu am citit poveștile cu acest scop, voiam doar să-mi transmită emoții pozitive, să existe acel ceva, aceea magie. Având în vedere că sunt scurte povești, autorii nu puteau să dezvolte extrem de bine realațiile dintre personaje, însă, la un moment dat, eram în postura în care mă întreban de ce nu au scris o carte pornind de la ideile acelea. Anumite povestioare aș vrea să fie transformate în cărți de 500 de pagini.
P.S. Trebuie să fiu sinceră, preferata mea este Fata care a trezit visătorul de Laini Taylor. 

1. Miez de noapte de Rainbow Rowell

 Sunt o fană a acestei autoare, tocmai de aceea nu credem că o să fiu dezamăgită de creația ei. Bineînțeles că nu am fost. Personajele povestirii au fost construite în stilul ei caracteristic, hazlii, timide, învăluite în aceea simplitate ce te cucerește de la început. Relația dintre Mags și Noel mi-a adus aminte(un pic) de Cath și Levi din Fangirl, de asemănările și deosebirile dintre ei. Noel era tot timpul fericit, drăgăstos cu toată lumea, iubit de toți, umbla din floare în floare, pe când Mags era opusul său. Dacă cei doi se vor atrage ca niște magneți...rămâne de văzut.

2. Mă vei găsi în Polaris de Jenny Han

O fată salvată de Moș Crăciun, adusă la Polul Nord și îndrăgostită de un spiriduș. Nu există ceva mai frumos măi! Atunci când s-a terminat...nu mi-a venit să cred, chiar m-am înfuriat. Voiam mai mult...finalul m-a lăsat așa în pomul de Crăciun. Nu e corect! Uite, aceasta e una dintre povestirile ce trebuie tranformate într-o carte imensă. Nu-mi poți alimenta emoțiile și apoi să le spulberi...Mereu am crezut că autorii au o latură inumană destinată numai cititorilor.


3. Este un miracol de Crăciun, Charlie Brown de Stephanie Perkins

Stephanie Perkins nu-mi era deloc străină. Lola este cartea mea preferată, iar romantismul creat în seria ei a fost, cu siguranță, folosit din abundență în  Este un miracol de Crăciun, Charlie Brown. O narațiune despre tineri complet diferiți, uniți de un...brad. Da, exact asta am scris, un brad. Totul începe când Marigold cumpără un brad de la North, bradul fiind un mijloc de a conversa cu North și, ulterior, de a-l ruga să o ajute la o animație. Nu știu de ce, la început nu am crezut că o să-mi placă, apoi a devenit una dintre favoritele mele.

4. Moș Crăciun pentru o vreme de David Levithan

Din păcate, nu am citit nicio carte a acestui autor, dar povestioara lui m-a convins.El a ales să descrie relația dintre un cuplu de băieți. Sincer, nici nu am simțit că e vorba despre doi băieți, de fapt, nu am stat să mă gândesc la asta. Totul a fost extrem de drăguț și amuzant, pentru că personajul-narator a fost, oarecum, obligat de iubitul lui să devină Moș Crăciun pentru surioarele lui. Voi ce credeți că s-a întâmplat mai departe?

5. Fata care a trezit visătorul de Laini Taylor

Magia eixstă. O lume bizară se ciocnește de lumea reală. Sunt îndrăgostită de cărțile lui Laini Taylor, de stilul ei, de tehnica folosită în mica poveste, de figurile de stil care înfrumusețează universul unic, realizat de ea. Personajul nostru principal, Neaua, a rostit numele Wisha(Visătorul), pentru a se elibera de un bărbat ce o dorea ca soție. Visătorul, o ființă abstractă, acaparează viața acesteia. Unul dintre creatori, Visatorul era una cu ploaia, dealurile, pământul și totuși el le realiza grație forței lui nemărginite. O iubire între ființe incompatibile care încearcă să-și împlinească dragostea. Superb! Superb!

        Ar fi păcat să nu savurați această carte în prejma sărbătorilor. E minunată și vă va introduce în lumi unde Crăciunul are o semnificație aparte, unde oamenii mai cred în spiritul magic al sărbătorilor. Vă veți aminti de copilărie, de daruri, de iubire și o stare de pace vă va învălui. E inevitabil!