Recenzie: Regatul Furtunilor de Leigh Bardugo

RECENZIE:

Recenzia primului volum, Regatul umbrelor, AICI

        Regatul Furtunilor este o bombă cu ceas, ce poate exploda în orice secundă.  Acțiunea alertă, personajele noi care îți dau peste cap imaginea formată în volumul anterior, puteri înzecite și planuri diabolice, confuzie și teamă, trădare și loialitate, cu toate acestea trebuie să se confrunte Alina Starkov, Învocatoarea Luminii.
        Sentimentele personajelor sunt asaltate de un amplificator imaginar, tumultul interior se intensifică pe măsură ce se desfășoară acțiunea și îțele conspirației sunt dezvăluite. O lume unică, o altă fațetă a magiei iși deschide porțile în acest volum: călătorii pe mare, un corsar iscusit, Întunecatul mai puternic și mai hotărât ca niciodată, secrete bine păzite care iasă la iveală, legende care prind viață.

        Acest volum ne-o prezintă pe Alina Starkov mai mult decât transformată. Dacă în primul volum, eram martorii unui personaj care era cuprins, câteodată, de ezitare, acum, știind că soara întregului regat depinde de abilitățile ei de a se lupa cu Întunecatul, Alina începe să învețe tehnicile disimulării, ale puterii și ale iluziei.    Forțată de împrejurările nefaste, este obligată să preia comanda Armatei a Doua și numai un om curaj, ce impune putere, respect și, atunci când e absolut necesar, frică, va fii capabil să se descurce cu o armată de Grisha neîncrezători, nesupuși. Bântuită de necunoscutul amplificatoarelor, Alina este supusă unor probe psihice și fizice ce îi îngreunează situația deja amară. Faptul că și-a descoperit chemarea și este destinată unei vieți mărețe, îi ruinează planurile și viitorul pe care și-l imagina alături de prietenul său, Mal, iar întunericul ce amenință să o consume îngreunează lucrurile.

        Prințul ravkan, mezinul familiei, Nikolai Lantsov a devenit cunoscut în tot ținutul datorită capacității lui de a-și impune autoritatea, dar și de a-și trata impecabil și de a-și respecta echipajul loial. Privit ca și oaia neagră a familiei, din cauza refuzului de a locui la palat și de a se comporta ca o marionetă, prințul care odată era numit cățeluș, s-a transformat în Dulăul dezlănțuit-Sturmhond, corsarul ce cucerește apele și distruge inamicii fără să stea pe gânduri. Un bun strateg, care a dobândit calitățile în mijloul luptelor, Nikolai este un personaj inteligent, ce schimbă atitudinile în funcție de persoană și situație, un personaj care se pricepe să citească oamenii și care are câteva reguli bine definite ce îl ajută să-și sfideze dușmanii.  Îndrumătorul Alinei pe parcursul acestui volum, el, mânat de loialitate și iubire pentru poporul său, o învață să preia frâiele conducerii. Amuzant, cu o prezență voiasă, Nikolai a dat viață acestui volum prin complexitatea personajului.

       De data aceasta am ales să nu vorbesc despre toate personajele, ținând cont de faptul că pe Mal și Întunecatul i-am prezentat în recenzia anterioară. Există modificări și în comportamentul lor, însă, în ceea ce mă privește, consider că personajele cheie ale acestui volum sunt Alina și Sturmhond-Nikolai. Deși Mal a fost aprope de Alina, l-am simțit îndepărtat de ea, înfricoșat de puterea ei și plin de îndoieli. Mi-a fost dor de Întunecat, deoarece și-a făcut simțită prezența la începutul volumului și apoi prin...diferite metode, dar nu suficient cât să mă satur de persoana lui(dacă așa ceva ar fi posibil).

        Regatul Furtunilor este o lectură extraordinară, unde autorea a construit o lume fantastică demnă de admirat, ce îți provoacă sentimente dulci-amărui. Scriitura este magnifică, detaliile din decor redate cu grijă și exactitate, personajele sunt supuse unor încercări grele, iar prețul este viața lor și a întregului regat.