Skip to main content

About beautiful people(part 5): Simona Ștefana Stoica, autoarea seriei Rephelimii



       Prima dată când am discutat cu Simona, mi-am dat seama că împărtășim iubirea/admirația/nebunia față de un anumit personaj, și anume Întunecatul din seria Grisha. Cum toată lumea știe acum cât de mult îmi place, iar atunci nu cunoșteam pe nimeni care citise seria, Simona a picat din cer ca un bănuț de aur. Apoi, am aflat că însăși Simona o să publice o serie la Herg Benet. Normal că am reacționat bine și am așteptări foarte mari, mai ales că descrierea sună foarte bine. Mi-am dat seama că trebuie să o cunoaștem pe Simona mai bine, cu toții, și am rugat-o să răspundă la câteva întrebări. Cu siguranță vă veți bucura de răspunsurile ei, ca mine, dar o să râdeți(numai să nu îi spuneți că ne amuzăm un pic de experiența ei, rămâne între noi).
        Simona, mulțumim, pentru că ai împărtășit cu noi detalii din micul tău univers.

  •   În primul rând, spune-ne mai multe despre tine, despre pasiunile și obiceiurile tale? 
           Ola Cristina si iti multumesc pentru interviu! Despre mine? Ha! Sunt cea mai imprastiata persoana pe care o sa o intalnesti, pot sa ma impiedic de propriile picioare pe o suprafata perfect neteda (prietenii mei se amuza mult pe seama mea, mai ales iarna, cand merg mai incet ca o pensionara). Sunt sarcastica, am crescut cu un tata foarte ironic si o mama smechera. Ma consider o persoana creativa, fiindca am obiceiul sa desenez si sa scriu peste tot (si nu exagerez cand zic asta), iar daca ascult muzica, imi imaginez scene din seria Rephelimii si uit de lumea care ma inconjoara. Nu glumesc! Sunt dependenta de carti. Ador sa le ating, sa le miros, sa intorc paginile si sa le aflu secretele. Iubesc sa calatoresc, pana la 30 de ani vreau sa vad toata Europa. Dorm foarte putin, ca sa am timp sa fiu la zi cu toate serialele. Imi place sa ies in oras cu prietenii pentru a testa mereu noi cocktailuri.
  •      La editura Herg Benet o să apară prima ta carte, romanul de debut. Cum s-a întâmplat acest lucru?  Te-ai visat mereu scriitoare?
        Pe la 14 ani, voiam sa fiu medic de familie. Mi-am dat seama ca nu o sa am prea mult timp liber si am decis sa imi schimb vocatia: medic veterinar. Dar mi-a spus mama ca nu o sa am grija doar de caini si de pisici. Ce am sa fac cand o sa vina circul in oras si sarpele boa e bolnav? Pe urma am vrut sa fiu dentist. Mi-a zis tata ca am sa lesin cand o sa ii miroasa cuiva urat gura. In tot acest timp, eu scriam poezii si povesti scurte. Raspunsul a fost mereu in fata mea, dar eram oarba si pentru mine scrisul era doar o pasiune, cum a fost si pictura. Eram sigura ca intr-o zi aveam sa ma plictisesc si voi renunta. 
        Am avut cateva probleme pana sa imi public cartea. Refuzuri peste tot: sunt un risc, pentru ca sunt debutanta, e criza, nu e momentul potrivit, sunt prea tanara si lista e lunga.
        Apoi, inainte de un examen, am fost prinsa in trafic si mi-am citit mesajele de la spam. Aveam de mai bine de doua luni un raspuns pozitiv si o oferta de la cei de la Herg Benet. Mi se facuse rau. Nu mai voiam sa merg la examen si tremuram in masina. Am sunat-o pe mama: Ce sa fac? Dupa o ora, vorbisem cu Leonard Ancuta (dupa ce m-am facut din nou de ras si am intrebat de doamna Ancuta) si am stabilit o intalnire pentru a doua zi. Oferta mai era valabila.

  •    Crezi în inspirație, muncă asiduă sau o combinație între ele? Îți forțezi limitele în ceea ce privește scrisul sau lași totul să vină de la sine?
         Pe mine ma inspira muzica. Foarte multe scene au luat nastere in mintea mea, apoi pe foaie si pe urma pe laptop, dupa ce am ascultat Within Temptation, Linkin Park si One Republic. Imaginile se derulau cu repeziciune in fata ochilor mei. Eu inventam de fiecare data un mic trailer pentru carte, simteam durerea sau bucuria personajelor, iar versurile ma ajutau sa gasesc cele mai bune replici. Sunt zile in care ma inchid in birou, timp de 8 sau 10 ore si scriu fara sa ma opresc. Rescriu fiecare capitol de 4 sau de 5 ori, citesc cu voce tare si incerc sa percep sonoritatea cuvintelor, pana ma declar multumita. Concluzia? O combinatie intre cele doua.
Nu cred sa existe o limita, fiindca eu mereu o depasesc si imi dau seama ca am gresit si ca pot mai mult. E o problema personala, tot timpul sunt nemultumita de mine. 

  •      Cât de greu este pentru tine să descrii o scenă sau un personaj? De ce anume ții cont în acest proces?
Sunt cateva personaje care nu imi plac. Deloc. Cand trebuie sa scriu o scena in care apar ei, toata inspiratia dispare si nu mai am chef sa scriu. Stiu ce vor face in continuare, ce decizii vor lua si ii urasc pentru asta, dar nu ii pot inlatura. Cel putin, nu inca. Au rol important in dezvoltarea personajelor principale, sunt elemente-cheie, insa scenele cu ei ma intristeaza si ma pun pe ganduri, daca eu gresesc sau daca reusesc sa exprim cum trebuie lupta interioara pe care ei o infrunta inca din primul roman.
Inceputul si finalul mi-au provocat insomnii, au fost cele mai grele scene de scris, dar sunt foarte multumita de rezultat.
Si daca tot am vorbit de personaje, scenele dintre Desiree si Jack ma amuza de fiecare data si este o adevarata placere sa le scriu. Daca ar stii cititorii ce am de gand, nu cred ca ar simti la fel, insa abia astept sa aud/sa vad reactii.
  •          Ai o rutină, scrii oriunde, oricând?
Idei, replici, versuri, scene – le schitez in orice moment al zilei, pe telefon, servetele, caiete, chiar si pe brate, de frica sa nu uit.

  •          Ai avut de la început încredere în romanul tău sau ai dobândit încredere pe parcurs?
Incredere am inceput sa dobandesc abia dupa ce am trimis-o la cateva persoane care stiam ca sa o fie directe si nu vor incerca sa ocoleasca adevarul. Am avut emotii in acele zile, pana am primit primul raspuns, apoi am inceput sa cred ca seria Rephelimii ar putea sa aiba potential. 

  •           Cum a luat naștere romanul Provocarea?
A fost o perioada in care singurele carti fantasy care erau citite (si traduse) implicau vrajitoare, vampiri, varcolaci si ingeri. Ma plictisesem si am vrut sa creez ceva nou, inedit. O fiinta supranaturala noua, la granita dintre Bine si Rau, pe care cititorii nu o vor intelege la inceput, dar de care se vor atasa pe parcurs, cand ii vor afla secretele si blestemul care aplaneaza asupra ei. Asa au fost creati Rephelimii. Luptatori? Demoni? Asasini? Asta urmeaza sa aflati.

  •            Cât la sută din personalitatea ta vom sesiza în tipologiile personajelor?
Seman mai mult cu Desiree decat as vrea sa recunosc. Poate 80%? E incapatanata, nesigura pe ea, sarcastica si ii e greu sa aiba incredere in oameni. Nu stiu daca as reactiona ca ea, dar nu as avea curajul ei.

  •          Ce ne așteaptă în romanul Provocarea? De ce trebuie să citească oamenii această carte?
Primul roman din seria Rephelimii este o invitatie, o aventura si o provocare pentru orice cititor. Este o invitatie intr-o lume necunoscuta, in care secretele si misterele distrug prietenii si aliante, iar un cuvant poate sa faca diferenta dintre Viata si Moarte. Este o aventura pentru ca realitatea isi pierde puterea din primele cuvinte si te vei lasa subjugat de frumusetea unor taramuri interzise, unde nimeni nu este ceea ce pare si minciuna se naste chiar si de pe buzele celor mai buni prieteni. Este o provocare, pentru ca toti mint si au lucruri de ascuns. Depinde doar de tine daca poti sa citesti printre randuri si sa descoperi care este adevarul.
P.S.: cititorule, daca ochii tai au trecut peste descrierile celor doua volume si crezi ca romanul este o poveste de dragoste, faci o mare greseala. Am spus Pasiune. Am spus Obsesie. 

  •       Ce le transmiți viitorilor tăi cititori?
Le doresc o calatorie frumoasa, atat in Haven, cat si in Wolfcraft! Si sa nu se ataseze de personaje!

 
Romanul Simonei apare luna aceasta la editura Herg Benet. 
Vă invit să dați like paginii de facebook Provocarea-pagină de facebook pentru a fi la curent cu noutățile. 



Comments

  1. Foarte frumos interviul! ;)
    Simona mi se pare o fata super de gasca si de abia astept sa aflu povestea lui Desiree din cartile ei! <3 Chestia, cum sa nu ne atasam de personaje, e un lucru foarte greu de facut. Nu promit ca se va intampla asta. :)))

    ReplyDelete
    Replies
    1. Deducem de aici ca nu o sa aiba mila de personajele din serie :))

      Delete
  2. Genial interviu! Multumim Simonei pentru "destainuire" si Cristinei pentru ca l-a luat si postat pe blog. Oficial nu mai stiu adjective care pot descrie cartea asta. Chiar daca nu am citit-o inca, sunt total captivata de ea :)) Si asta e doar multumita Simonei. Ideea e originala, copertile sunt fascinante iar citatele pe care le-a postat pana acum ne anunta ca ceea ce urmeaza va fi de neuitat. Abia astept sa citesc primul volum! ♥

    ReplyDelete

Post a Comment

Popular posts from this blog

Recenzie: Prințesa Mecanică de Cassandra Clare

DESCRIERE:

Dacă singura modalitate de a salva lumea ar fi să distrugi ceea ce iubeşti cel mai mult, ai face-o?
Ceasul ticăie.
Toată lumea trebuie să aleagă.
Tessa Gray ar trebui să fie fericită – nu aşa se simt toate miresele? Şi totuşi, în timp ce pregătirile sunt în toi pentru nunta ei cu Jem Carstairs, o pânză de păianjen întunecată începe să se ţeasă în jurul vânătorilor de umbre de la Institutul din Londra. Un nou demon îşi face apariţia, unul legat prin sânge şi taină de Magistru, bărbatul care plănuieşte să-şi folosească armata de automate nemiloase, Dispozitivele Infernale, pentru a-i distruge pe vânătorii de umbre. Nu mai are nevoie decât de un singur lucru pentru a-şi pune în aplicare planul diabolic. Primejdiile şi trădările, secretele şi magia, şi firele încâlcite ale iubirilor şi ale pierderilor se împletesc pe măsură ce vânătorii de umbre ajung la un pas de distrugere în acest final cutremurător şi surprinzător al trilogiei DISPOZITIVE INFERNALE.


RECENZIE:

     Am…

Rețetă: Negresă vegană cu nuci și cafea. Vegan, Nutty, Coffee Brownie

RO:

Cea mai simplă rețetă furată de la mama. Am încercat-o de multe ori și am fost extrem de mulțumită.
Aveți nevoie de ingrediente, o cană pe care s-o folosiți la măsurarea acestora și un bol în care să amestecați totul. Contează să folosiți aceeași cană pentru a măsura, restul este istorie :)


 Ingrediente:
- 1 cană făină integrală de orez - 1 cană făină de ovăz - 2 căni de nuci - 1 cană gem de prune (eu am folosit aprox 400 de grame) - 1/2 cană ulei de măsline - 2 lg-ițe praf de copt - un praf de sare - 2 lg îndulcitor (opțional) - 1 cană apă minerală - 2 lg pudră de cacao - 1 lg esență de rom - arahide coapte pentru decor - topping de cafea (1 lg cafea instant, 1 lg sirop de curmale sau alt îndulcitor, un strop de apă)





Mod de preparare:
1. Amestecați într-un bol toate ingredientele. 2.Ungeți tava cu puțin ulei, așezați hârtia de copt și turnați compoziția în aceasta. 3. Lăsați negresa aproximativ 40 de minute în cuptorul preîncălzit ( Faceți testul cu scobitoarea, dar nu uitați…

Rețetă: Budincă de ciocolată vegană. Vegan Chocolate Pudding

 RO:

     Nu știu cum am ajuns la concluzia că din mei pot să fac o budincă de ciocolată delicioasă, dar asta nici nu mai contează, având în vedere că rezultatul a fost pe placul meu.      De obicei, folosesc meiul la sarmale de post (folosesc mei în loc de orez și adaug multe legume) sau îl consum cu diverse nuci și fructe uscate, însă de data aceasta am încercat ceva nou pentru mine.      Este extrem de gustoasă, cu o aromă puternică de ciocolată și nu are zahăr procesat sau gluten.
Ingrediente: 150 mei crud 300 ml apă  3 linguri ulei de cocos topit 2 linguri pudră de cacao indulcitor natural (eu am folosit sirop de curmale)
esență de rom (opțional) un praf de sare
Mod de preparare: 1. Meiul se spala foarte bine si se pune la hidratat peste noapte ( sau cel puțin 7 ore). 2. Acesta se spală din nou, apoi se pune la fiert la foc mediu în apă pentru aproximativ 20 de minute sau până ce lichidul este absorbit. Amestecați constant. Cand este gata îl lăsați la răcit. 3. Puneți meiul in …