Skip to main content

Recenzie: Dacă aș rămâne de Gayle Forman


RECENZIE:


        Viața este un dar pe care îl primim cu mult înainte să se producă despărțirea de trupul care ne ocrotește multe luni de zile și tocmai de aceea consider că nu suntem în totalitate stăpânii ei, că încercările de a atenta la acest dar echivalează cu nerecunoștiința, nu cu disperarea. Greutățile din viața fiecăruia apasă neîncetat pe umerii oamenilor și, de multe ori, acestora le slăbește voința și își doresc să evadeze din viața pe care ei o consideră o capcană mizerabilă, însă această dorință, din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai mari acte de lașitate. Nu știu de ce, persoanele care întâmpină greutăți își concentrează existența numai în jurul acestor evenimente nefaste, inferiorizând importanța acceptării, a binelui care i-a însoțit până la un moment dat, a luptei cu sine. Multe dintre aceste persoane preferă să își sfârșească viața, deoarece sunt incapabili să suporte greutățile, dar nu se gândesc că, undeva acolo, sunt oameni mult mai împovârați cu greutăți, oameni care își doresc să trăiască și care luptă în fiecare zi pentru acest dar, pentru a păstra acest dar. Sunt oameni care pierd totul într-o secundă, iar apoi luptă pentru viață, deoarece nu suntem noi în măsură să renunțăm la ea.

        Gayle Forman a avut o idee fantastică, fabuloasă și a scris această carte ca să evidențieze importanța vieții, motivele pentru care nu ar trebui să ne dăm bătuți sub nicio formă. Chiar dacă avem vaga impresie că suntem înconjurați de singurătate, chiar dacă problemele se abat deodată peste traiul nostru simplu, acestea nu sunt motive să renunțăm la viață. Este simplu să te lași pradă durerii, uitării și să alegi calea ușoară, însă nu este și corect. Cum spuneam, experiența pe care Gayle Forman a dorit să o prezinte publicului ei este o pledoarie pentru viață și pentru luptă, o carte cu rol inspirațional, motivațional.

        Cu toate acestea, exceptând ideea, nu pot spune că a fost o lectură interesantă. Da, ideea e minunată, însă abordarea mi s-a aprut  greșită, nelalocul ei și deloc emoționantă. Simplitatea cărții nu o face specială, cum se întâmplă în alte cazuri, ci plictisitoare. Mă doare să o spun, dar emoțiile mele nu au fost date peste cap, nu am fost distrusă emoțional în timp ce citeam sau după ce am terminat. Nu este vorba doar despre stilul simplu, ci și despre personajul principal, Mia, portretizată precum un mic roboțel, nu un mic spirit ce umblă de colo-colo, văzându-și trupul lipsit de forță.

        Nu o să discut subiectul cărții, nu o să discut despre desfășurarea acțiunii, întrucât, în mare parte, aceasta este inexistentă, de înțeles, având în vedere că autorea s-a axat pe o dificultate existențială, nu este o lectură dinamică. În plus, descrierea cărții vorbește de la sine, nu este nevoie să adaug multe, dar vreau să punctez câteva aspecte, în legătură cu personajul principal, deranjante pentru mine.

        Mia, tânăra violincistă a fost un personaj ieșit din comun și nu în sensul bun. Știu că există o fiziune între trupul și sufletul acesteia, însă am trăit cu impresia că a existat o fiziune între sufletul și emoțiile ei, deși e bizar și impropriu spus, recunosc. Mia nu a părut afectată de moartea părinților ei, cel puțin la început, doar se uita la ceea ce se petrece în jurul ei, prezentul alternându-se cu trecutul prin intermediul amintirilor ei. Era un personaj detașat, o statuie pe lângă care se perindau oameni apropiați și triști. Nu am simțit-o acolo, nu am simțit-o devastată de tot, am simțit-o plastică, departe, o energie care nu își avea locul aici, judecând după ”comportamentul ei” ca și spirit normal. Întâmplările relatate în carte, în timp ce Mia este în comă sunt foarte importante, întrucât exprimă o parte a vieții ei ce devine baza alegerii pe care este nevoită să o facă. Să rămână sau nu? Să trăiască fără familia ei sau nu?

        Cartea nu a fost neapărat plictisitoare, cât un pic superficială, în ciuda poveștii și a învățimintelor pe care le putem detecta ușor. Nu mi s-a părut că s-a aprofundat durerea singurătății, mai ales că decesul părinților este un lucru devastator pentru orice, darăminte pentru o fată tânără, ce avea toată viața înainte.
        Așa, per total, ingorând detaliile, mi-a plăcut și țin cont mai ales de ideea de la care s-a pornit totul, nu neapărat de stilul autoarei.  Cred că există cititorii ce vor îndrăgi cartea mai mult decât mine și mi se pare absolut normal. Așa cum alții au considerat Sub aceeași stea o lectură interesantă, plăcută, dar nu extraordinară, așa am considerat și eu această carte. Mult potențial, însă nu este exploatat cum trebuie și nu este prima carte unde întâlnesc situația.

        Ca și o concluzie, cartea merită citită, iar eu nu regret nicio carte citită indiferent de sentimentele apărute după. Regret doar cărțile pe care nu le citesc, așadar eu zic că trebuie să îi dați o șansă cărții, dacă nu ați citit-o până acum.

Comments

  1. Foarte frumoasa recenzia! Abia astept sa citesc si eu cartea :D

    ReplyDelete
  2. Mie mi-a plăcut foarte mult cartea și mi s-a părut diferită de alte cărți YA pe care le-am citit și pe mine chiar m-a făcut să plâng mult. Nu la fel ca Sub aceeași stea, dar tot am plâns destul de mult. Mi-au plăcut flashback-urile alea care dezvăluiau tot mai mult din viața ei și o alegere care la început ar fi părut simplă, parcă se îngreuna cu fiecare amintire. Chiar dacă știam deja finalul - mda, am citit descrierea de la Where she went și mi-am cam dat seama - tot am stat cu sufletul la gură așteptând deznodământul.

    ReplyDelete
  3. Acele amintiri mi-au placut si mie, alea chiar nu mi s-au parut plictisitoare, desi altii asa spun. Cand am incercat sa citesc prima data cartea-prin clasa a 9-a- nu stiam care o sa fie finalul, dar acum mi-a spus cineva :))

    ReplyDelete
  4. Astazi am fost sa fac niste cumparaturi si normal ca trebuia sa trec si eu pe la standul de carti. Mereu fac asta, chiar daca nu cumpar nimic. :))) Si mi-a sarit in ochi cartea in editie tie in si arata asa de bine!! <3

    ReplyDelete
    Replies
    1. Chiar arata bine, e una dintre copertile/posterele mele preferate!

      Delete

Post a Comment