Cristina gătește și citește

        Începând de azi puteți participa la un nou concurs, realizat cu sprijinul librariei online Librex . Premiul oferit de libraria online Librex . este cartea Cioburi de stele de Amie Kaufam și Megan Spooner.         Cerințe: 1.Urmariti blogul prin GFC 2. Dați like paginii de facebook Healty Reading 3.  Dati like paginii de facebook Librex 4.  Distribuiti (share) concursul pe facebook 5. Spuneți-mi în maxim 5-10 rânduri cum credeți că ar arăta planeta pe care ajung cei doi protagoniști.   Lăsați un comentariu cu numele cu care ati dat like facebook-ului librariei online Librex și paginii de facebook a blogului, link-ul share-ului si numele cu care urmariti blogul prin GFC. Concursul începe azi, pe 23 septembrie și se va termina pe 25 octombrie. Castigatorul va fi anuntat in data de 24 octombrie. Multumesc librariei online Librex pentru acestă carte si pentru sponsorizarea acestui concurs. Cartea poate fi comandată de pe libraria online Librex , mai exact d

        În general merg la film exact în ziua când are premiera la noi, dar în cazul acesta nu a fost așa și cred că a fost foarte bine că s-a întâmplat în felul acesta. Cum am spus într-un post anterior, am încercat să citesc această carte mai demult și nu m-a prins, dar având în vedere că ecranizarea era aproape am zis că trebuie să îi mai dau o șansă. Recenzia cărții o puteți găsi AICI, iar acum o să vorbesc despre diferențele/asemănările dintre film și carte.         De când am văzut primul trailer, primele imagini, am avut presimțirea că filmul o să mă impresioneze mai mult decât cartea. Știu că e greu de crezut, în majoritatea cazurilor, ecranizarea nu respectă povestea și nu transmite aceleași emoții. Aici a fost exact invers.         Ideea cărții Dacă aș rămâne este foarte bună, poți extrage substratul și într-adevăr are un impact mare; te face să te gândești cât de prețioasă este viață, cum poți pierde totul într-o clipă. Până la urmă în carte este prezentată o luptă pent

RECENZIE:         Viața este un dar pe care îl primim cu mult înainte să se producă despărțirea de trupul care ne ocrotește multe luni de zile și tocmai de aceea consider că nu suntem în totalitate stăpânii ei, că încercările de a atenta la acest dar echivalează cu nerecunoștiința, nu cu disperarea. Greutățile din viața fiecăruia apasă neîncetat pe umerii oamenilor și, de multe ori, acestora le slăbește voința și își doresc să evadeze din viața pe care ei o consideră o capcană mizerabilă, însă această dorință, din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai mari acte de lașitate. Nu știu de ce, persoanele care întâmpină greutăți își concentrează existența numai în jurul acestor evenimente nefaste, inferiorizând importanța acceptării, a binelui care i-a însoțit până la un moment dat, a luptei cu sine. Multe dintre aceste persoane preferă să își sfârșească viața, deoarece sunt incapabili să suporte greutățile, dar nu se gândesc că, undeva acolo, sunt oameni mult mai împovâ

         Este aceeași rețetă ca cea postată duminică. O găsiți AICI , dar are o mică modificare. Am folosit esență de rom și, la final am pus merișoare confiate în compoziție. Am promis că vă arăt și cum sunt înăuntru, așadar vă las mai jos pozele.

        Deoarece este unul dintre cele mai așteptate filme și a  câștigat atâția fani, m-am gândit să postez un nou concurs pentru cei care vizitează blogul des și postează cele mai multe comentarii.         Știu că a început școala, dar mai știu și că mulțti dintre voi nu sunteți stresați de examene, nu sunteți toți în clasa a 8-a sau a 12-a. Regulament:      1. Cei care participă trebuie să lase un comentariu la această postare, menționând numele pe care îl utlizează atunci când postează comentarii(asta presupune să urmăriți blogul prin GFC).      2.  Vă rog să nu postați comentarii de genul: ”Vai, ce frumos!”, deoarece nu o să le iau în considerare. Aș vrea să existe o propoziție, frază coerentă.      3.   Se vor lua în considerare comentariile postate începând cu 1 august(pentru a avea șanse mai mari, având în vedere că poate nu doriți să comentați la fiecare postare). Concursul se desfasoară între 17 septembrie și 17 octombrie. Câștigătorii vor fi anuntați în data de

        Se întâmplă destul de des să fiu întrebată ce gen literar citesc cel mai des sau care este genul meu preferat. Oamenii se uită la mine și așteaptă să le răspund, un răspuns scurt în care să concretizez toate cuvintele pe care ar trebui să le folosesc pentru a da, cu adevărat, un răspuns sincer. Așadar, cum să răspund eu acelei persoane fără să omit detalii ce exprimă foarte bine preferințele mele, având în vedere că așteaptă un fel de îndemn? De fapt, vrea să îi spun ce gen să citească.         Îmi place fantasy, romanele polițiste, young adult, îmi plac mai mult clasicii, citest numai SF sau horror? Ce anume citesc? După ce sunt sigură că nu mai are întrebări și dorește să îi răspund, că doar nu făcea un exercițiu de monolog, în care ea vorbea și eu tăceam, oftez lung și încerc să sintetizez totul.         Persoana respectivă vrea să-i spun totul în maximum două cuvinte, deoarece o explicație amplă i-ar produce un atac de cord și ar intra în spital din cauza plictiselii

RECENZIE:         Aseară am început să citesc The Duff și, cum nu aveam somn absolut deloc, am citi mai mult de jumătate din carte, aproximativ 190 de pagini.         The Duff este cartea amuzantă, lenjeră, pe care ai vrea să o citești vară când e vacanță, deoarece nu abordează dramele existențiale ale adolescenților din alte cărți și are potențial, deși nu foarte bine exploatat.              Bianca este o adolescentă destul de sceptică în ceea ce privește dragostea din liceu și declarațiile siropoase, acele promisiuni care se vor a dura penru eternitate. Nu a crescut într-o familie liniștită, mama ei călătorește mult, discutând depre stima de sine și despre oamenii care ar trebui să se accepte indiferent de aspectul fizic sau alte detalii, iar tatăl ei este un fost alcoolic, ce nu comunică foarte mult. Dar este bine, s-a obișnuit cu situația aceasta, cu elevii ce o enervează, cu familia ei destrămată și nu este cu adevărat tristă; are lângă ea prietenele ei cele mai bune, Jessi

        Ieri și azi a fost ziua brioșelor la mine acasă(și nu numai). Am încercat câteva rețete și, pentru că au și ieșit, am zis să vă arăt ce am încropit. Acestea sunt brioșele de ieri, iar pe cele de azi o să le postez zilele următoare, sper să am timp. Sunt destul de simple și nu sunt multe poze, dar în postarea următoare o să vă arăt și cum este interiorul brioșelor. Ingrediente 4 oua ½ cana lapte ½ cana apa minerala ½ cana ulei de floarea soarelui ½  cana zahar 3 cani faina coaja rasa de la o lamaie 1 pliculet praf de copt esenta de vanilie(sau după preferințe) Preparare: Se amesteca ouăle intr-un bol. Se adauga zahărul și se bate până ce se dizolvă aproape de tot, apoi adăugați  laptele, apa minerala. Se se amesteca pana ce zaharul se dizolvă. Se adauga apoi uleiul, coaja rasa de lamaie si esenta de vanilie. Peste acestea se adaugă treptat făina și praful de copt, amestecand incontinuu. Compozitia se pune in forme de briose și se dau în cuptorul încins.

         Ieri mă uitam pe Goodreads, pe Book Depository și am dat de câteva serii pe care le vreau în România, serii care sunt foarte bine primite de cei din străinătate, însă exact atunci m-am gândit la altceva. M-am gândit că, de multe ori ne dorim achiziții noi la o editură, însă nu ne sinchisim să le cumpărăm pe cele vechi.         Cu toții ne dorim ca editurile să publice din ce în ce mai multe cărți/serii noi și tocmai din acest motiv tindem să recomandăm diferite cărți pe care noi le-am citit și ne-au plăcut. Acesta nu este un lucru rău, dimpotrivă edituriile își pot da seama care sunt cerințele cititorilor și, pe viitor vor publica diferite genuri pe placul lor, însă marea  întrebarea este următoarea: Câți dintre cei care propun o carte spre publicare o și cumpără? Câți dintre cei care insistă ca o anumită carte să fie publicată cumpără și alte apariții? Am o vagă bănuială că sunt foarte puțini.        Editurile dispun de un capital limitat, fiecare nouă publicație este

RECENZIE:        " Născuți pentru a alerga este o știință; este știința alegătorilor, dar una pe care nu toți o stăpânesc. Nu contează că unii sunt alergători profesioniști sau că unii sunt dornici de mișcarea, această carte este destinată tuturor, întrucât reprezintă proporțiile perfecte care îți vor îmbunătății viața. Un amalgam de oameni muncitori care își dau sufletul pe o pistă, noi descoperiri științifice, secrete vechi pe care lumea pare să le ignore, toate acestea se regăsesc în cartea lui Christopher McDougall. "         De când am terminat cartea, cred în continuare că autorul este un exemplu viu al curajului, dar și al ambiției. Voința puternică și dorința nu au fost atuu-rile lui Christopher, care a avut mereu probleme de sănătate, ce se interpuneau între el și pământ, între el și dorința lui de a alerga. Deși el nu a renunțat niciodată și  a consultat numeroși medici, durerile de picioare păreau că nu o să dispară, ceea ce era frustrant pentru un om care v

RECENZIE: Recenzia primului volum, Regatul umbrelor, AICI         Regatul Furtunilor este o bombă cu ceas, ce poate exploda în orice secundă.  Acțiunea alertă, personajele noi care îți dau peste cap imaginea formată în volumul anterior, puteri înzecite și planuri diabolice, confuzie și teamă, trădare și loialitate, cu toate acestea trebuie să se confrunte Alina Starkov, Învocatoarea Luminii.         Sentimentele personajelor sunt asaltate de un amplificator imaginar, tumultul interior se intensifică pe măsură ce se desfășoară acțiunea și îțele conspirației sunt dezvăluite. O lume unică, o altă fațetă a magiei iși deschide porțile în acest volum: călătorii pe mare, un corsar iscusit, Întunecatul mai puternic și mai hotărât ca niciodată, secrete bine păzite care iasă la iveală, legende care prind viață.         Acest volum ne-o prezintă pe Alina Starkov mai mult decât transformată. Dacă în primul volum, eram martorii unui personaj care era cuprins, câteodată, de ezitare, acum, ș

       RECENZIE:         Periculos de atrăgătoare, o poveste despre prietenie, iubire, trădare, tentații, unde întunericul încearcă să acapareze lumea, Regatul Umbrelor este o carte impresionantă, cu o istorie unică, ce te va fascina. Cuprinse de umbre înșelătoare, personajele se vor lupta pentru adevăr și dreptate, înfruntând însuși Întunericul din care s-a născut Falia mortală. Se clădesc relații, se distrug vieți, se urmărește stăpânirea lumii. Un amalgam de secrete îngropate în aparențe, personalități multiple, ură și gelozie, lăcomie și naivitate, toate se răgăsesc din plin în acest volum fascinant.          Lumea autoarei este fermecătoare, specială, de inspirație rusească, un ținut magic, construit prin îmbinarea noului cu vechiului, un ținut bântuit de umbre și de elita Grisha         Cartografa Alina Starkov se trezește prinsă în întunericul Faliei, un tărâm al beznei, ce a distrus prospera Ravka, generând lupte crâncene, imposibil de câștigat din cauza fragmentă

                 RECENZIE:            Explozivă, cu răsturnări de situație care îți iau răsuflarea, îmbibată în secretele celui mai puternic om din galaxie, ce acum amenință să pună în pericol viața fiicei lui, Lilac, și a comandantului, Trent, Cioburi de stele a devenit cu ușurință una dintre cărțile mele preferate.         Palpitant și emoționant, volumul acestea egalează acțiunea cu importanța cunoașterii de sine a pesonajelor și a încrederii; încărcat de mister, de frământările personajelor, dar și de evoluția în această aventură care pare să fie ultima din viața lor, Cioburi de stele este una dintre cărțile care îmbină cantitățile potrivite de dulce-acrișor, pentru a-ți da fiori pe șirea spinnării.         Am fost absolut fascinată de planeta pe care autoarele au descris-o cu grijă, evidențiind fiecare detaliu important, însă păstrând o balanță între real și ireal, deși realitatea acelei planetei și a întregii cărți este distorsionată, transformările climatice și teritori

       Adevărul este că nu ar trebui să scriu această postare, dar nu mă pot abține și țin să lămuresc anumite aspecte.         Acest blog este o reflectare a gândurilor/preferințelor mele și, ca atare, susțin tot ce scriu pe blog, nu retrag niciun cuvânt. Printre tot ce postez, există și recenzii și aceste recenzii nu sunt scrise ca să mulțumească pe cineva, ca să fie pe placul tuturor. Sunt scrise așa cum știu, cum pot, cum simt, cu sinceritate, uneori mai bine, uneori mai rău, dar nu regret cuvintele spune într-o recenzie. Faptul că am preferințe/gusturi/o opinie nu este o crimă și am dreptul să spun exact ceea ce gândesc în legătură cu o carte, atâta timp cât nu jignesc pe nimeni. Toți suntem diferiți, prin urmare e posibil să nu ne placă tuturor aceleași lucruri.   Da, avem dreptul să le expunem public, dar nu avem dreptul să judecăm părerea altcuiva, atunci când  difieră de a noastră.         Eu, ca și cititor, nu ca blogger, în momentul în care vreau să aflu opi

        Pentru a sărbători venirea anotimpului răcoros, pentru a celebra aerul tomnatic am decis să mă bucur de culori în ciuda zilei de 1 septembrie. Da, toamnă, ai auzit bine, încă nu renunț la toate culorile naturii! Am vrut să vă arăt și vouă cum am început prima dimineață a toamnei, gândindu-mă că, poate, vă conving să faceți la fel. Unul dintre cele mai bune dejunuri pe care le-a cunoscut stomăcelul meu! Ingrediente(pentru pahar) - un iaurt grecesc(Olympus, un pahar de 150 gr) - o linguriță de miere - zmeură Mod de preparare: Mierea se amestecă bine cu iaurtul și apoi se asamblează totul în pahar(foarte greu, nu?) Ingrediente(pentru biscuiți) - 2 banane coapte - 200 de grame fulgi de ovăz - 80 de grame fulgi de cocos Mod de preparare: 1. Se pasează bananele cu o furculiță și se amestecă împreună cu fulgii de ovăz și fulgii de cocos până când această compoziție se întărește(să nu fie ca stânca). Destul de tare încât să poată fi modelată, să nu fie o compoziție